Prezentare

 Prezentarea teritoriului şi a populaţiei acoperite

 Teritoriul microregiunii Mara-Natur cuprinde 17 Unităţi Administrativ Teritoriale, însumând 75 de localităţi, respectiv: Oraşul Baia Sprie (cu localitățile aparținătoare: Baia Sprie, Chiuzbaia, Satu Nou de Sus, Tăuţii de Sus); Comuna Băiuţ (Băiuţ, Poiana Botizii, Strâmbu-Băiuţ); Comuna Cerneşti (Cerneşti, Fânaţe, Ciocotiş, Trestia, Măgureni, Brebeni, Izvoarele); Comuna Coaş (Coaş, Întrerâuri); Comuna Coltău (Cătălina, Coltău); Comuna Copalnic Mănăştur (Berinţa, Cărpiniş, Copalnic, Copalnic-Deal, Copalnic-Mănăştur, Curtuiuşu Mic, Făureşti, Lăschia, Preluca Nouă, Preluca Veche, Ruşor,Vad); Comuna Coroieni (Coroieni, Vălenii Lăpuşului, Drăghia, Baba, Dealu Mare); Comuna Cupşeni (Costeni, Cupșeni, Libotin, Ungureni); Comuna Dumbrăviţa (Dumbrăviţa, Cărbunari, Chechiş, Rus, Şindreşti, Unguraş)

Comuna Groşi (Groşi, Ocoliş, Satu Nou de Jos); Comuna Groşii Ţibleşului (Groşii Ţibleşului)

Comuna Lăpuş (Lăpuş); Comuna Recea (Bozânta Mică, Lăpuşel, Mocira, Recea, Săsar)

Comuna Săcălăşeni (Săcălăşeni, Coruia, Culcea); Comuna Suciu de Sus (Larga, Suciu de Jos, Suciu de Sus); Comuna Şişeşti (Bontăieni, Cetăţele, Dăneşti, Negreia, Plopiş, Şişeşti, Şurdeşti); Comuna Vima Mică (Aspra, Dealu Corbului, Jugăstreni, Peteritea, Sălnița, Vima Mare, Vima Mică).

Teritoriul GAL Mara Natur, cu o suprafaţă totală de 125.809 ha (1.258,09 km²) şi o populaţie de 68.926 locuitori[1] (cu o densitate de 54,78 locuitori/km2 , mult mai mică față de densitatea medie a populației județului Maramureș de 75,92 locuitori/km2), este situat în Sud-Vestul Judeţului Maramureş, incluzând Depresiunea Baia Mare şi zona subcarpatică și montană vestică a Munţilor Igniş, Gutâi şi Ţibleş. Acest teritoriu variat (de la câmpie în Sud – Vest la zona montană din Nord – Est) este încadrat în hotarele istoricelor ”Țări” ale Chioarului și Lăpușului, cu puternica lor identitate culturală.

Zona de studiu se caracterizează prin diversitatea şi bogăţia resurselor naturale. Alături de agricultură (în special creșterea animalelor și pomicultură) și silvicultura (incluzând și prelucrarea lemnului), exploatarea şi prelucrarea minereurilor au constituit resursele economice tradiționale ale zonei. Exploatările miniere, închise până în anul 2007, constituie una dintre principalele cauze a deteriorării factorilor de mediu.

Resurse naturale: Structura folosinței terenurilor teritoriului GAL este următoarea: 54.09% din teritoriu sunt acoperite de terenuri agricole (din care: fâneţe şi păşuni 73,25 %, arabil 24,8%, livezi şi pepiniere pomicole 1,95%) exploatate prin 12.520 exploatații agricole cu suprafață agricolă și cu efective de animale; 41.07% din teritoriu este acoperit de păduri și altă vegetație forestieră. Mai puțin de 5% din teritoriu este ocupat de terenuri antropizate, degradate sau acoperite de ape.

Agricultura reprezintă un sector important în economia teritoriului dar fiind practicată majoritar în ferme de semi-subzistenţă este ineficientă şi este orientată mai mult spre consumul propriu, doar surplusul este oferit spre vânzare pe piaţă.

Cu toate că există potențial pomicol favorabil pentru: afin, alun, castan, gutui, măr, nuc, păr, vișin, zmeur, căpșun şi cireș, ponderea categoriei de folosinţă ”livezi şi pepiniere pomicole” în totalul terenurilor agricole este scăzută (doar 1,05 % din teritoriul GAL).

Deşi creşterea animalelor este o ramură economică tradițională în teritoriul GAL, efectivul de animale este scăzut şi folosit pentru trebuinţele familiale. În teritoriu lipsesc punctele de sacrificare, abatoarele specializate oferă un preţ mic pe kg de carne, laptele este achiziţionat la preţuri mici, fapt care demotivează fermierii să crească efectivul de animale.

Deoarece pământul este foarte farâmiţat, majoritatea parcelelor având dimensiuni mici, pentru a se putea practica o agricultură eficientă este necesar ca proprietarii să se asocieze.

Reticienţa la asociere, numărul scăzut de asociaţii, cooperative sau grupuri de producători, lipsa dotărilor tehnice pentru procesare( chiar dacă produsele agricole au o calitate superioară sunt vândute pe piaţă ca produs primar, negenerând valoare adăugată), lipsa sistemelor organizate de promovare şi vânzare ( pe piaţa locală produsele au preţuri mici, fapt care demotivează producătorii), lipsa resurselor financiare şi a dotărilor cu utilaje fac ca acest sector să fie în declin, de aceea trebuie căutate măsuri pentru revigorarea acestuia.

În agricultură lipsesc investiţiile pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile, prelucrarea deșeurilor, a reziduurilor, precum şi a celor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac, datorită resurselor financiare reduse din mediul rural.

Exploatarea neraţională a suprafeţelor silvice, valorificarea locală scăzută a lemnului exploatat şi gradul redus de cunoaștere și valorificare a serviciilor ecosistemice ale pădurii, au un impact negativ asupra sectorului silvic. În cele mai multe cazuri materia primă este scoasă din teritoriu în formă brută, negenerând valoare adăugată şi beneficii pentru comunitatea locală.

Parametrii climatici caracteristici pentru teritoriul GAL Mara-Natur distribuiţi în funcţie de relief sunt: temperatura medie anuală între 1°şi 9°, umezeala relativă medie anuală între 76% şi 85%, nebulozitatea medie anuală între 5,4 şi 7,6 zecimi, precipitaţiile anuale între 625 mm şi 1200 mm, iar numărul de zile cu precipitaţii între 100 şi 200 de zile.

Temperatura aerului este suficient de ridicată în partea vestică şi sud-vestică a teritoriului GAL (Depresiunea Baia Mare) încât să permită o paletă largă de culturi agricole şi livezi; în Depresiunea Lăpuşului climatul mai răcoros şi relativ umed este favorabil creşterii animalelor, iar în zonele montane, chiar mai reci şi mai umede, exploatarea şi prelucrarea lemnului sunt ocupaţiile tradiționale ale localnicilor.

Ariile depresionare, delimitate de vaste spații deluroase și montane, alcătuiesc bazinul hidrografic al râului Lăpuș cu afluenții săi, principala resursă de apă a microregiunii Mara-Natur. Debitul răului Lăpuș a fost afectat în ultimii ani de modificările climatice și scăderea capacității de retenție a apei în zonele silvice exploatate intensiv. Calitatea apei de suprafață, respectiv subterană (captată majoritar prin izvoare sau foraje în pânza freatică) utilizată pentru consum public este bună.

Calitatea aerului este bună, cu excepția zonelor adiacente iazurilor de decantare şi a haldelor de steril de mină (”moștenire” a activităţilor miniere sistate) critice datorită pulberilor cu conţinut de metale grele, antrenate de vânt şi care sunt dispersate pe suprafeţe însemnate, contribuind la poluarea solului, a apelor de suprafaţă şi subterane.

Intervenţia antropică asupra stării naturale a mediului, a dus la modificări şi la nivelul solului, prin scoaterea din regimul natural de evoluţie a unor suprafeţe întinse, amplasarea construcţiilor, acoperirea cu materiale rezultate din demolări şi reabilitări, construirea drumurilor de acces agricole şi forestiere, lucrări agricole inadecvate, păşunatul excesiv şi defrişările masive. Toate aceste intervenţii au condus la declanşarea proceselor de degradare solurilor.

Teritoriul GAL Mara-Natur dispune de un patrimoniu natural deosebit de valoros, cu un grad ridicat de biodiversitate, certificat prin includerea unor suprafețe importante în arii protejate, componente ale rețelei ecologice naționale Natura 2000 (4 situri de importanţă comunitară_SCI și 1 sit pentru protecţia avifaunei_SPA) și prin includerea teritoriului a 14 UAT-uri (din cele 17 UAT-uri partenere) în lista zonelor cu valoarea naturală ridicată (HNV).

Gradul de conservare a habitatelor și speciilor protejate este afectat de intensificarea presiunilor antropice: noi investiții în intravilanul extins al localităților, fragmentarea habitatelor, turism necontrolat, nivelul precar al educației publice de mediu, exploatări forestiere în zone protejate şi braconaj. Pe de altă parte, datorită acestor condiții, a reducerii surselor de hrană, absenței apei și înmulțirii speciilor de interes vânătoresc, se semnalează tot mai frecvent pagube agricole produse de către fauna cinegetică.  

În scopul conservării biodiversităţii și valorificării serviciilor sale ecosistemice sunt necesare planuri de management aplicabile atât în arii protejate, dar și pe fondurile silvico – cinegetice sau piscicole şi identificarea unor măsuri de conservare și măsuri dezvoltare durabilă complementare incluzând activităţi de informare, educare şi conştientizare a populaţiei privind importanţa conservării biodiversităţii şi utilizării durabile a componentelor sale în beneficiul reciproc silvic – agricol dar și ca surse alternative de venituri pentru populație.

Resurse fizice: Infrastructura de acces acoperă toate UAT-urile membre, asigurând accesibilitatea între centrele acestora, între centrele UAT și localitățile aparținătoare, prin drumuri majoritar judeţene şi comunale. Cele mai importante axe de transport auto ale teritoriului GAL sunt: Axa centrală și sudică – DJ 182 Baia Mare – Tg. Lăpuș; Axa vestică – DJ 182B Baia Mare – Coaș și Axa estică – DJ 109F Tg. Lăpuș - Băiuț. În toate localităţile regăsim drumuri vicinale, agricole şi silvice cu o lungime însumată de peste 400 km.

Accesul la transportul feroviar este asigurat doar în extremitatea vestică a teritoriului GAL (pe teritoriul UAT Recea) și prin gara municipiului Baia Mare (12 km de Baia Sprie) conectată la magistrala 400: Braşov – Topliţa – Deda – Beclean – Baia Mare – Satu Mare – linie simplă neelectrificată de la Dej. Accesul aerian la teritoriul GAL este asigurat doar prin Aeroportul Internaţional Baia Mare (situat la 5 km faţă de Recea și 20 km faţă de Baia Sprie).

Reţelele de utilităţi publice se află într-o permanentă extindere și/ sau modernizare în special în orașul Baia Sprie şi în comunele limitrofe municipiului Baia Mare și oraşului Târgu Lăpuș: reţeaua publică de distribuţie/ alimentare cu apă 496,7 km, reţeaua de canalizare 69 km, reţeaua de distribuţie/alimentare cu gaze naturale 300,2 km. Alimentarea cu energie electrică este cea mai dezvoltată reţea,fiind accesibilă tuturor beneficiarilor de pe teritoriul GAL.

Locuitorii din GAL MARA-NATUR au acces atât la servicii de telefonie fixă și mobilă, cât și la televiziune și internet prin cablu/ dial-up, toţi principalii furnizori de servicii de comunicații și media fiind prezenţi în zonă: Orange, Vodafone, Telekom, RCS - RDS/ Digi Mobil.

Dezvoltarea economică a teritoriului GAL este dezechilibrată, majoritatea celor 1.137 firme cu 6.377 angajaţi sunt concentrate în orașul Baia Sprie și în comunele Recea, Dumbrăviţa şi Groşi (limitrofe municipiului Baia Mare) în Nord – Vestul teritoriului.     

Din punct de vedere al domeniului de activitate, observăm o reorientare economică a teritoriului GAL spre sectorul terțiar, dezvoltându-se cu precădere domeniile comerțului         (27,44% ) și serviciilor( 17,76% ), secondat de serviciile de transport( 15,48% ) și de construcții (15,39%). Nivel scăzut de dezvoltare a activităţilor economice din agricultură ( 2,29 %).

Activitatea economică din teritoriu este afectată de: lipsa atractivității investiționale datorată izolării geografice a unor comune, a lipsei utilităților (acces, apă, gaz) necesare dezvoltării infrastructurii de sprijin (micro-parcuri agro-industriale, incubatoare de afaceri, târguri – piețe – spații expoziționale, unități de depozitare, prelucrare a resurselor locale) și a lipsei serviciilor de sprijin (informare, consiliere, consultanță, formare profesională, educație antreprenorială, transfer tehnologic, etc).

Deşi există un important potenţial turistic rural, caracterizat printr-un cadru natural deosebit de atractiv, obiective de patrimoniu cu arhitectură de lemn, număr mare de gospodării tradiţionale, obiceiuri şi tradiţii bine păstrate, turismul este un domeniu slab reprezentat în teritoriu datorită unei promovări ineficiente și a ofertei slabe de programe turistice.  

Resursa umană: Din cei 68.926 locuitori 50,58% sunt femei, populaţia activă reprezintă 69,9% din populaţie. Sporul natural este pozitiv în doar 3 din cele 17 UAT-uri partenere.

Gradul de acordare a beneficiilor sociale şi infrastructura de sprijin este redusă, diversitatea serviciilor sociale este scăzută, în condițiile creșterii numărului de beneficiari: vârstnici, copii și tineri, femei, persoane bolnave, cu dizabilități şi șomeri de lungă durată în special din rândul minorității rome.

Populația teritoriului GAL Mara-Natur este caracterizat prin multietnicitatea reprezentată de grupurile etnice: maghiară(7.55%), rromă(4,15%), germană(0,04%) şi ucrainiană(0,03%), care completează majoritatea etnică română de 84,5%.

Repartiția apartenenței religioase a populației teritoriului GAL corespunde specificității istorice a grupurilor etnice, astfel românilor le sunt caracteristice religiile ortodoxă (69,5% din populația GAL) şi greco-catolică( 5,9% ), iar maghiarilor religiile romano-catolică (4,73%) şi reformată(4,28%).

Infrastructura educaţională acoperă specific întreg teritoriul GAL Mara-Natur, fiecare UAT dispunând de cel puţin o unitate şcolară, cu laboratoare şi infrastructură IT. De asemenea, în teritoriu regăsim 6 ateliere şcolare, 14 săli de gimnastică şi 10 terenuri de sport. Personalul didactic asigură în medie 31 cadre didactice/ unitate şcolară. În schimb, programa şcolară este slab adaptată la nevoile de forță de muncă ale comunităților, lipsesc profilele educaţionale agricol şi silvic, iar furnizarea unor cursuri de educaţie antreprenorială, civică şi ecologică rămân doar deziderate. Copiii și tinerii din mediile sociale defavorizate au o vulnerabilitate crescută față de situațiile de absenteism, abandon școlar și implicit au șanse reduse în accesarea studiilor liceale şi universitare, precum şi programe de formare profesională.

Din punct de vedere al infrastructurii medicale de primă intervenţie, echiparea teritorială este reprezentată în medie de: 2 cabinete medicale de familie, 1 cabinet stomatologic şi 1 farmacie pentru fiecare UAT. Valorile medii ale personalului medical local care deserveşte această infrastructură include: 4 medici de familie, 1 stomatolog şi 1 farmacist.

Chiar dacă infrastructura medicală de primă intervenţie există, lipsesc serviciile medicale complete şi cabinetele medicale de specialitate.  

Resurse socio – culturale: Infrastructura socio – culturală a teritoriului GAL Mara-Natur este reprezentată de cel puţin câte o bibliotecă (în 66 din cele 75 de localități) şi câte un cămin cultural în fiecare UAT componentă.

Diversificarea scăzută a serviciilor furnizate de biblioteci, gradul scăzut de valorificare a elementelor de patrimoniu material (construcții, tehnologii) și imaterial (folclor, obiceiuri și tradiții) reduc mult din gradul de atractivitate a mediului rural.

Între cele 125 de obiective ale patrimoniului construit din teritoriul GAL Mara-Natur regăsim, 2 din cele 8 monumente UNESCO din Maramureş (25%), 117 monumente din clasa A din cele 582 de monumente din Maramureş( 20,1%), iar cele 8 evenimente culturale majore anuale, sunt reprezentative pentru bogăţia de obiceiuri şi tradiţii din zonele etnofolclorice consacrate ale Chioarului şi Lăpuşului.

Deşi există un important potenţial turistic rural, caracterizat printr-un cadru natural deosebit de atractiv, obiective de patrimoniu cu arhitectură de lemn, număr mare de gospodării tradiţionale, obiceiuri şi tradiţii bine păstrate, turismul este un domeniu slab reprezentat în teritoriu( 1,84 %), datorită unei promovări ineficiente și a ofertei slabe de programe turistice.    

Teritoriul microregiunii Mara-Natur corespunde principiilor LEADER având un puternic caracter rural, spaţiul delimitat fiind omogen din punct de vedere geografic, economic şi social.

Parteneriatul „Asociaţia Microregională Mara-Natur” este constituit pe un teritoriu omogen, care respectă spaţiul eligibil pentru implementarea LEADER, cu o populaţie de 68.926 locuitori din care populaţia aparţinând spaţiului urban este de 15.476 locuitori (22,5% < 25% eligibile). În cadrul teritoriului acoperit de parteneriat se regăsesc UAT-uri care cuprind:

  1. a) Zone sărace pentru care indicele de dezvoltare umană locală (IDUL) are valori mai mici sau egale cu 55. Conform documentului “Lista UAT-urilor cu valorile IDUL corespunzătoare” pe teritoriul Mara-Natur sunt 5 UAT-uri plasate în zone sărace, şi anume: Vima Mică 48,15; Groşii Ţibleşului 48,67; Coroieni 49,94; Suciu de Sus 50,22; Cupşeni 53,24.
  2. b) Sit-uri Natura 2000:
  3. Situri de importanţă comunitară (SCI): ROSCI0030 ”Cheile Lăpuşului” în localitățile: Coaş, Copalnic Mănăştur, Vima Mică;  ROSCI0285 ”Codrii seculari de la Strâmbu – Băiuţ” – Băiuţ, Lăpuş; ROSCI0089 Gutâi - Creasta Cocoşului”- Şişeşti; ROSCI0264 ”Valea Izei şi Dealul Solovan” – Băiuţ, Groşii Ţibleşului, Lăpuş;
  4. Arii de protecție specială avifaunistică (SPA): ROSPA0134 ”Munţii Gutâi”- Baia Sprie și Şişeşti.
  5. c) Zonele cu valoare naturală ridicată (HNV) sunt prezente pe teritoriul a 14 UAT-uri din GAL Mara-Natur: Baia Sprie, Băiuţ, Cerneşti, Coaş, Copalnic Mănăştur, Coroieni, Cupşeni, Dumbrăviţa, Groşi, Groşii Ţibleşului, Lăpuş, Şişeşti, Suciu de Sus şi Vima Mică.
  6. d) Minorităţile etnice locale sunt distribuite în teritoriu după cum urmează: Baia Sprie - 2602 maghiari, 606 romi, 17 ucrainieni, 25 germani; Băiuţ - 785 maghiari, 4 germani; Cerneşti - 4 maghiari, 115 romi; Coaş - 5 maghiari; Coltău - 1361 maghiari, 937 romi; Copalnic Mănăştur - 14 maghiari,424 romi; Coroieni - 423 romi; Dumbrăviţa - 17 maghiari,11 romi; Groşi - 43 maghiari; Groşii Ţibleşului - 101 maghiari, 34 romi; Lăpuş - 21 maghiari; Recea - 233 maghiari, 64 romi, 7 ucrainieni; Săcălăşeni - 8 maghiari, 77 romi; Şişeşti - 7 maghiari; Suciu de Sus - 6 maghiari,175 romi.

Informaţiile au fost preluate din documentele suport ataşate la Ghidul Solicitantului pentru participarea la selecţia SDL, postate pe pagina de internet www.madr.ro, secţiunea LEADER.

 

 

 

 

[1] Sursa INSSE_RPL 2011

Contact Mara-Natur

  • Str. Sasar nr 6, Baia  Sprie, Maramures
  • 0374680068
  • 0747287990
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

 

 

 

Vremea

Mostly Cloudy

0°C

Baia Sprie

Mostly Cloudy

Humidity: 83%

Wind: 17.70 km/h

  • 13 Dec 2017

    Mostly Cloudy 4°C -1°C

  • 14 Dec 2017

    Scattered Showers 3°C -1°C

Contor vizite

Astazi 13

Ieri 12

Saptamana 38

Luna 167

Total 3957

Top